TERAPIE LOGOPEDICĂ

Acest blog este destinat parinţilor ai căror copii au dificultăţi in insuşirea pronunţiei,citirii si scrierii.Sper,de asemenea, să fie util logopezilor aflati la început de carieră,cât si tuturor celor care doresc să se informeze.

Muzica în activităţile de terapie logopedică

pe Aprilie 19, 2012

            Nici o artă nu are o înrâurire aşa de mare asupra omului ca muzica. Ascultarea unei frumoase bucăţi muzicale e asemenea unei băi a spiritului, ce duce cu sine toate relele şi ridică pe om pe cea mai înaltă treaptă spirituală pa care i-a hărăzit-o natura.”(Arthur Schopenhauer)

        Fără îndoială, muzica are influenţă asupra individului, ritmul şi armonia, ocolind filtrele logice şi analitice ale minţii, îşi croiesc drum spre comorile ascunse ale sufletului, stabilind contact direct cu sentimentele profunde din adîncul memoriei şi imaginaţiei.

             Actualmente există numeroase cercetări consacrate studierii influenţei muzicii asupra personalităţii, care constată efectele pozitive ale acesteia asupra diferitor funcţii şi stări ale organismului, ca de exemplu: influenţa muzicii asupra funcţiilor aparatului circulator; efectele de diminuare a oboselei fizice şi psihice; acţiunea muzicii ca medicament  la bolnavii psihici; ca mijloc de optimizare a procesului de muncă în  diferite ramuri ale sferei de producţie;  efectul stimulativ  asupra tuturor elementelor pozitive ale individului: iniţiativă, imaginaţie, creativitate, voinţă, perseverenţă, memorie, inteligenţă, încredere în sine, relaţii comunicative etc.De  asemenea  muzica are o influenţă maxi urmarite cântecelele cu subiect din lumea inconjuratoare devin un excelent mijloc. De exemplu:cantecele:” Acum e toamna” ,”Bate vantul”,”Ploaia”, jocul muzical :,,Bat din palme”,etc.

        Efectul maxim se obtine daca se face interpretarea acestora respectând :

-poziţia corectă a corpului,

– dozarea respiraţiei,

-preluarea tonului,

-pronunţarea clară a textului;                  

– coordonarea ritmului cu melodia şi textul cântecului

mă în domeniul afectivităţii ascultătorului prin crearea efectului relaxant şi inducerea stărilor emoţionale.

 Dau mai jos o lista cu o serie de lucrari muzicale cu bune rezultate în meloterapie

-Pentru calmarea sistemului nervos si a stărilor de agitaţie:

  • F,SHUBERT:Ave Maria
  • L.Beethoven:Concertul Imperial
  • F . SCHOPIN:Valsurile
  • G .S.Bach:Preludiile

-Lucrari muzicale cu caracter tonifiant:

  • G.Verdi:Marşul din Aida
  • R.Wagner:Marele Marş
  • F.Liszt:Rapsodia ungara

            -Lucrari muzicale cu efect reconfortant:

  • J.Strauss:Voci de primavara
  • F .Liszt:Vis de dragoste
  • C. Porumbescu:Balada
  • P.I.Cheaikovski:Lacul lebedelor

-Muzica terapeutica pentru surmenajul intelectual:

  • J.Bach:Fugile

–    Muzica terapeutica pentru calmarea durerilor:

  • M.Ravel:Rapsodia spaniola
  • Beethoven:Simfonia pastorala nr.6
  • F.Schopin:Concertul nr.1 in mi minor     
  • P.J.Cheaikovski:Simfonia nr.6

           Dar, energia  sunetului, fiind neutră din punct de vedere moral, poate fi folosită în  serviciul corpului .Exista si cercetari referitoare la  influenţa  pe care o are muzica asupra sferei afectiv-cognitive a copiilor de vîrstă şcolară mică.

          Concluziile cercetarilor : audierea sistematică  a muzicii “calitative” , în condiţiile şcolii, dar nu numai, poate contribui la sporirea capacităţii de învăţare  a elevilor  şi respectiv, la optimizarea întregului proces instructiv-educativ. Muzica este cea care trezeşte şi întreţine pe o durată mai mare atenţia copiilor.Desigur că meloterapia am folosit-o în cât mai multe activităţi şi sub diferite forme .Meloterapia propriu-zisa poate fi folosita pentru inducerea starii de calm , receptivitate maxima chiar ca un acompaniament al momentelor cand copii executa diverse activitati practice:colorat, insirare de margele, transriere de texte, etc.(pe Internet pot fi gasite lucrarile muzicale despre care am vorbit la inceput ;fragmente pot fi folosite si la cabinetele logopedice).

          Cel mai mare succses cu muzica de relaxare am obtinut in activitatea cu copiii anxiosi, agitati , sau cu balbaiti in timpul executarii exerciţiilor de respiraţie si în  cadrul antrenamentului Schultze.

          Meloterapia, prin realizarea unui climat socio-afectiv pozitiv, constructiv , am folosi-t-o şi pentru a ajuta copiii timizi cu sentimente  de inferioritate, de respingere şi evitare si pe cei cu deficienţă intelectuală uşoară, medie şi severă  să îşi exprime sentimentele şi stările,sa comunice mai usor,sa se integreze social.

           Un salt important in terapie este acela in care un copil cu care am lucrat individual ajunge sa lucreze cu un alt copil. Chiar daca la inceput nu va sti cum sa relationeze cu acesta, prin diferite jocuri muzicale reuseste sa invete reguli de comunicare, sa se simta bine alaturi
       Putem observa prin cateva minute de cantat spontan la un instrument de percutie, ca parte introductiva a sedintelor ,temptemperamentul, spontaneitatea, ritmul, forta psihica, ostilitatea reprimata sau manifestata, gradul de autocontrol.

       La cabinetul logopedic  folosesc muzica in diverse etape ale activitatilor de terapie, fie ca este vorba de copii cu tulburari de articulatie sau cu alte disabilitati:balbism , ADHD, autism etc.Si aceasta pentru ca muzica declanseaza stari emotionale ce duc la modelarea personalitatii.În plus, se realizeaza o apropiere empatică , muzica ramanand uneori ,cel putin la inceput, singurul mijloc de apropiere fata de copii.

       Tinand cont de obiectivele urmarite cântecelele cu subiect din lumea inconjuratoare devin un excelent mijloc. De exemplu:cantecele:” Acum e toamna” ,”Bate vantul”,”Ploaia”, jocul muzical :,,Bat din palme”,etc.

      Efectul maxim se obtine daca se face interpretarea acestora respectând :

-poziţia corectă a corpului,

– dozarea respiraţiei,

-preluarea tonului,

-pronunţarea clară a textului;                  

– coordonarea ritmului cu melodia şi textul cântecului

-ritmizarea textului pentru o mai buna constientizare a acestuia

   -redarea ritmică a  mişcărileor cerute în jocul muzical; (atenţia concentrată şi atenţia distributivă se dezvoltă atunci când educatorul solicită copiilor şi executarea unor mişcări, paşi de dans concomitent cu intonarea melodiei).

          Cantecele folosite preluate din programa pentru prescolari si clasele primare,  duc la o buna coordonare a expir/inspirului , insusirea corecta a vocalelor,o buna ventilatie pulmonara . absolut indispensabile inainte de impostarea oricariu sunet. cât si în etapele  ulterioare cand este vorba de fixarea sau automatizarea pronuntiei.Exemplific cu cântecele:„Rata”, „Sade rata pe butoi”, „Alunelul”, „Motanelul”, „Un motan cat un butoi”,” Melcul suparat” , „Vulpea si gâsca „ „Fetita si papusa”.,

Este utila si învaţarea unor jocuri muzicale: “Dacă vesel se traieşte”,”Deschide urechea bine!”,” Ţăranul e pe câmp”,”Alunelu”

Pentru învaţarea numerelor am apelat deasemenea la cântece precum:”Una este luna”, “Un elefant se legăna”,etc.

     Aceste cantece , interpretate pe diferite tonalitati, si ritmuri pot duce la insusirea mai rapida a elementelr de prozodie :ritm , intonatie si accent, atat de distorsionate in cazul dislexicilor.

              Auzul fonematic parcurge diferite etape pana la maturizare: aceste etape pot fi recuperate facand apel mai des ,cel putin in prima luna de terapie la sunetul scos de diferite instrumente muzicale.Exista CD-uri cu scurte melodii in care se pot identifica usor sunetele scoase de vioara, toba, chitara , pian ,flaut , dar si sit-uri pe Internet unde pot fi audiate aceste sunete.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: