TERAPIE LOGOPEDICĂ

Acest blog este destinat parinţilor ai căror copii au dificultăţi in insuşirea pronunţiei,citirii si scrierii.Sper,de asemenea, să fie util logopezilor aflati la început de carieră,cât si tuturor celor care doresc să se informeze.

Folosirea calculatorului în învăţământul special

pe Aprilie 19, 2012

Instrumentarizarea contemporană a procesului de învăţământ cu ajutorul computerului  are loc cu sau fără voia noastră.

Folosirea ordinatoarelor cuprinde în sine germenele celei mai importante transformări ale învăţământului de la începuturi până astăzi.Ele au capacitatea de a  modela fenomenele în dinamica lor , de a dezvălui procesualitatea. Pe lângă posibilitatea ilustrativ-pasivă excepţională, constituie în primul rând un mijloc de ilustrare interactiv.

Fiecare din cele 20 de metode de învăţământ expuse de C.Cucoş raportate la 8 criterii permite împlicarea ordinatorului în desfăşurarea sa.Metodele expozitive pot deveni cu ajutorul acestuia mult mai eficiente prin transformarea subiectului dintr-un agent pasiv al metodei într-unul activ şi creator.Metodele tradiţional active capătă un mai mare dinamism solicitând într-un mod interesant şi atrăgător participarea subiectului.Ordinatorul poate avea o contribuţie uimitoare la munca individuală a elevului pentru că potenţial îmbogăţirea software-ului didactic nu are limite.

 Cu ajutorul calculatorului pot fi atinse mai bine obiective formative ca:  dezvoltarea abilităţii manuale , rapiditatea reflexelor, precizia observaţiei, fidelitatea memoriei, rezistenţa la presiunea timpului, puterea de concentrare, stimularea  atenţiei ambiţiei, etc. În urma studiilor care s-au făcut asupra eficienţei IAC s-au constatat următoarele:

-IAC sporeşte motivaţia ănvăţării limbii,stimulând curiozitatea elevilor;

elementele ludice ale produselor informatice măresc atenţia şi capacitatatea de cconcentrare ,solicită spiritul de observaţie;

-calculatotul oferă avantaje în ceea ce priveşte formarea deprinderilor de muncă independentă, creşte autonomia elevilor , realizează individualizarea procesului didactic, adaptarea la ritmul de lucru al elevului;o parte din sarcinile de evaluare –predare sunt preluate de calculator.

-informaţia cu privire la rezultate poate fi obţinută imediat; testele coputerizate pot constitui indici cu privire la progresul şcolar;

-procesele gândirii sunt stimulate intens

-se concretizează noua concepţie asupra erorilor (în concordanţă cu psiholingvistica actuală ) ca modalităţi de învăţare şi nu ca eşecuri individuale;

-pe parcursul interacţiunii elevii învaţă să înveţe (în concordanţă cu definiţia piagetiană a conceptului),se perfecţionează în acţionarea maşinii şi acumulează , în acelaşi timp ,un nou cod uman;

Calculatorul are aşadar o contribuţie în atingerea celor trei categorii de obiective:cognitive , afective şi psihomotorii.Referitor la ob .cognitive : se face mai accesibilă informaţia ;ca evaluator poate păstra obiectivitate  şi neutralitate perfecte.

Contribuţia la atingerea obiectivelor afective nu este directă . În domeniul afectiv tocmai neutralitatea lucrului cu computerul este stimulatoare pentru mulţi elevi , mai ales pentru cei sensibili la eşec(acesta nu-ţi pierde răbdarea , nu emite judecăţi cu efect inhibitor).

În domeniul psihomotor, însuşi lucrul cu calculatorul este un exerciţiu de coordonare senzorio- motorie de mare fineţe .Utilizarea calculatorului antrenează orientarea spaţială oferind , la vârste mici modele spaţiale reduse în care copilul trebuie să se descurce.Reprezentările spaţiale se dezvoltă mult mai repede şi operarea cu ele este mult mai eficace.

Ordinatorul utilizat inteligent poate contribui la infăptuirea idealului educativ –un învăţământ accesibil şi eficient pentru toţi subiecţii procesului instructiv- educativ prin infirmarea curbei lui Gauss.

Dotarea unor şcoli cu calculatoare este partea cea mai facilă în realizarea IAC. Partea cea mai costisitoare o constituie crearea sau achiziţionarea unui softwere cu caracter didactic .

 .Şcoala trebuie să fie singura în măsură să-şi definească nevoile.Softul didactic străin, în cea mai mare parte, este inutilizabil în şcoala românească,mai ales la nivel preuniversitar şi cu atât mai mult, la nivelul învăţământului special, mai ales pentru surzi care întâmpină dificultăţi, în primul rând,în însuşirea limbii materne.

Psihopedagogie specială şi ordinatoare

La noi se întâlneşte des opinia că anumite persoane handicapate (de ex. deficienţii mintal)nu pot beneficia de ajutorul calculatorului în activitatea de învăţare. Se pune întrebarea : care activitate este mai complexă şi mai dificilă :aceea de de învăţare a scrierii de mână a unui caracter –sau aceea de învăţare a a apăsării unor taste coresounzătoare unor caractere?

Expierenţa din multe ţări dovedeşte că ordinatoarele pot fi folosite cu succes în instruirea persoanelor handicapate.(motor, auditiv, vizual, afectiv).Sunt numeroase cazurile în care copiii autişti prin intermediul calculatotului , au ajuns la diferite niveluri de comunicare cu cei din jur . Explicaţia se bazează pe faptul că aceşti copii au interese de cunoaştere şi curiozităţi autentice cu privire la lumea obiectelor animate .Descoperă, ajutaţi de programe speciale,că ordinatorul poate fi folosit drept intermediar în comunicarea cu cei din jur.

În urma studiilor şi experimentelor s-a ajuns la concluzia că programele de învăţare pe calculator au probat o creştere a eficienţei în văţării cu 30-50 % la copii cu diverse handicapuri, inclusiv mintal.

Spre deosebire de harware , programele didactice nu pot fi importate;principalui impediment îl constituie limba şi structura curriculum-ului care este diferită de la o ţară  la alta .cât şi costul care, de cele mai mule ori, depăşeşte costul  computerelor.Activitatea de creare de programe de învăţare pe calculator este o muncă extrem de laborioasă ce presupune muncă de echipă:psihopedagog, informatician, specialistul în domeniul disciplinei, designer.

Software şi curiculum

Se constată un dialog între soft şi curriculum. Cu timpul curriculum-ul a fost acela care şi-a modificat coordonatele adaptându-se potenţialului instructiv-educativ al noii tehnologii. Tendinţa este ca, treptat, cea mai mare parte a curriculum-ului să fie acoperită de software didactic şi, pe măsură ce acest proces se va produce, însuşi curriculum-ul se va modifica.

Software şi formele de handicap

Pentru copiii surzi, la care simţul vizual are o funcţie compensatorie, programele didactice trebuie să fie prin excelenţă vizuale(animate şi cu reprezentări grafice ale programelor de învăţare).

Pentru aceştia, pentru citirea labială,  în multe ţări, s-au elaborat programe eficiente .De exemplu:pe ecran apare o figură umană  din faţă ,profil sau ambele care poate mima prin animaţie o secvenţăverbală.Copilul introduce de la tastatură ceea ce a înţeles . Computerul confirmă sunetele înţelese corect şi le infirmă pe cele greşite.Secvenţa se reia cu ritmuri mai lente până ce copilul înţelege.Iniţial se porneşte de la simple sunete mimate cu încetinitorul.Treptat, pe măsură ce copilul învaţă, secvenţele mimate pot deveni mai ample, mai rapide. Un asemenea programnu poate fi importat pentru că nu are scriere fonetică.

În ce priveşte demutizarea, există programe care pot vizualiza  pe ecran sunetele în raport cu oricare dintre parametrii acestora: înălţime, timbru, intensitate.

Copilul surd repetă la microfon , până ce graficul generat de pronunţia sa devine identic cu graficul model al sunetului , fonemului sau cuvântului respectiv. . Se înlocuieşte feed-backul auditiv, care controlează învăţarea vorbirii la copiii normali, cu un feed –back vizual compensatoriu.Acest tip de program poate fi importat dar, rularea lui pretinde microcomputere de tip IBM-PC dotate cu interfaţă  pentru sunet(soundblaster).

Copiii orbi comunică pe canalele auditiv şi tactil, de unde rezultă că tastatura trebuie să fie de tip tactil iar echipamentele periferice să fie  de tip tactil şi vizual.

Copiii deficienţi mintal au dificultăţi de înţelegere, abstractizare, generalizare,de aceea se impune ca interacţiunea cu computerul să fie simplă şi sub forma jocului didactic care propune o mativaţie exterioară  sarcinii de învăţare ; softul trebuie să fie bazat pe mijloace intuitive, analitice, detaliate.

În general,pentru copiii cu diverse handicapuri programele  trebuie să aibă o utilizare prietenoasă.

Pentru fiecare sarcină de învăţare în parte, se cere creată o varietate de programe pentru a se evita monotonia şi consecinţele ei cum ar fi reducerea motivaţiei pentru învăţare.

„Posibilităţile practic nelimitate de alcătuire de algoritmi de învăţare – depinzând numai de creativitatea echipei  care concepe programele –fac posibilă alcătuirea de software didactic de factură euristică sau inspirat din principiile în -văţării programate pentru copiii cu orice formă de handicap”(V.Hâncu).

La logopedie , ca şi la limba română şi limbile moderne calculatorul  poate fi folosit cu succes prin propgrame didactice ce îşi propun analiza şi sinteza la nivel propoziţional,de cuvânt  sau de silabă sau chiar de fonem.Semnele de ortografie şi de punctuaţie, completarea propoziţiilor lacunare, analiza de text,exerciţiile vizănd vocabularul  ,tot ce presupune latura comunicativă a limbii îşi găsesc , de asemenea aplicabilitatea. 

Accentul trebie pus pe folosirea calculatorului atât ca tutore cât şi ca mijloc didactic.

Pe  lângă o metodologie generală a utilizării calculatorului în procesul de învăţământ , va fi necesară elaborarea unei metodologii de utilizare a  calculatorului pentru fiecare disciplină în parte.

Deci , ordinatorul este utilizabil în mod egal în predarea –învăţarea oricărei discipline şcolare, în măsura în care este elaborat un soft ware didactic.

REPERE METODOLOGICE ÎN ALEGEREA SOFTWARE-ULUI DIDACTIC

Există o serie e paşi care trebuie respectaţi în alegerea(ca şi în elaborarea ) unui soft didactic :

1. Analiza conţinutului programului (majoritatea distribuitorilor de soft. pun la dispozişia eventualilor clienţi , pe perioade limitate, gratuit, programe spre consultare .Se recomandă cadrelor didactice o parcurgere cât mai detaliată a programelor.

2.Structura de ansamblu a unui program poate fi:

-structură liniară asemănătoare cu structura unei cărţi obişnuite;

-structura modulară ce presupune desfăşurări ale programului diferite de la o utilizare la alta ,în funcşie de reacţiile utiizatorului.

-structura modulară pe niveluri asemănătoare cu cea de mai sus; din start i se propune utilizatorului să opteze între diferite niveluri de dificultate a sarcinii.

3.Analiza modului de prezentare a informaţiei care poate fi: concret –intuitivă sau cu diferite moduri de abstractizare;să se studieze şi mijloacele utilizate(animaţie , culoare , sunet, design general).Dacă un software didactic nu se situează la un nivel înalt creşte riscul ca atractivitatea să fie scăzută , ceea cese va repercuta asupra valorii instructive.

4.Analiza interactivităţii programului

Software-ul didactic este de tip semi-deschis solicitând elevului anumite intervenţii , mai ales în secvenţele care urmăresc verificarea nivelului de însuşire a unor cunoştinţe.

Algoritmi de programare a unui soft didactic eficient (pentru învăţământul special)

Există trei structuri generale în conformitate cu care se pot elabora o multitudine de programe pentru învăţământul special:

1.Transpunerea într-un algoritm(graf) de programare a metodei de învăţare programată de tip skinnerian.Acest tip de program porneşte de la premiza că  succesul în activitatea de învăţare este prin el însuşi motivant pentru această activitate;este vorba de motivaţia intrinsecă a învăţării.

2.Algoritm de învăţare stimulată prin joc. La mulţi dintre subiecţii procesului instructiv –educativ  motivaţia intrinsecă a învăţării este slabă (mai ales la handicapaţii mintal).Jocul constituie o motivare străină procesului instructiv-educativ.Această structură are trei blocuri principale:blocul de recompensă ludică limitată(în timp),blocul de verificare a  cunoştinţelor şi blocul de însuşire a cunoştinţelor.programul permite subiectului ca, pornind de la o lipsă totală de cunoştinţe,să ajungă la un nivel al cunoştinţelor care sî-i permită să se bucure de recompensa dorită, în mod curent.

3.Algoritm pentru un program de învăţare euristică.Acest tip de învăţre face apel la posibilităţile elevului de abstractizare şi generalizare;este un program de învăţare în care, pornindu-se de la particular , prin activarea operaţiilor gândirii, se ajunge la abstractizarea elementelor comune generale pentru o categorie sau clasă.

FUNCŢIILE ORDINATORULUI ÎN ACTIVITATEA DEFECTOLOGICĂ

Funcţia de protezare

-proteze pentru handicapurile motorii:mijloace de locomoţie dirijate de microprocesoare

-proteze pentru surzi(la ei trebuie protezată funcţia de comunicare prin limbaj);este vorba mai ales de situaţia în care persoana surdă este pe post de receptor nu de emiţător.S-au inventat nişte ochelari care vor servi  la înlocuirea citirii labiale.de asemenea sunetele pot fi transformate în semne grafice tot cu ajutorul calculatorului(amprenta vocală).Deocamdată softul destinat transpunerii semnalelor acustice în semnale grafice nu este destul de performant;la acestea se adaugă costul ridicat.

-proteze pentru persoanele lipsite de vedere(lectura automată a textelor).

*Funcţia recuperativ- compensatorie

          -programe pentru demutizare cu cele două aspecte:învăţarea emisiei şi învăţarea citirii labiale.Învăţarea emisiei se face prin vizualizarea sunetelor.pentru limba română trebuie scris un soft special  sau adaptat unul străin deja existent.   

    *Funcţia de diagnoză         Odată cu apariţia ordinatoarelor  psiho diagnoza asistată de calculator a devenit o activitate uzuală.Pentru toate tipurile de teste psihologice există o variantă computerizată.

          Se pot face testări pentru depistarea precoce a unor handicapuri.Se ştie că depistarea timpurie a unui handicap sporeşte şansele de eficienţă a abordării medicale sau psiho-pedagogice ale subiectului în cauză.

        *Funcţia de mijloc de instruire

          Pentru persoanele handicapate această funcţie are particularităţi marcante:animaţia ţi reprezentările intuitive trebuie să fie pe primul loc.De asemenea jocul  didactic trebuie să fie mereu prezent.

       Pentru orbi sunt necesare programe speciale denumite „sintetizatoare de voce”care trebuie elaborate pentru limba română.

 

              În concluzie , ordinatorul poate modela orice fel de proces atât într-o exprimare logico-matematică cât şi printro exprimare intuitivă, ceea ce îl recomandă ca pe un excelent mijloc de instruire .

               Pentru învăţământul pentru persoane handicapate computerul va deveni indispensabil prin: „ îndeplinirea unui vechi deziderat –individualizarea procesului instructiv-educativ prin corelarea desfăşurării acstuia cu ritmul şi posibilităţile de dezvoltare cognitivă ale fiecărui subiect în parte”(V.Hâncu

–   V. Hâncu : Psihologie , Psihopedagogie specială şi Ordinatoare

                                 Ed.Pro Humanitatev, 1999,Bucureşti


One response to “Folosirea calculatorului în învăţământul special

  1. Mihaela Holub spune:

    Va multumesc pentru aceste informatii care imi vor fi utile in pregatirea pentru un examen .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: